Ce poate fi mai infricosator decat parcurgerea distantei din “fundul” unui microbus ce circula pe strazile Chisinaului cu cate 40 de pasageri “inghebujâţi” unul peste altul pentru a ajunge la iesire? Cred ca zilnic ni se intimpla tuturor astfel de evenimente. Sa stai in fata nu poti, deoarece soferul imediat iti zice “А че сидишь мэй тут, я не вижу оглинду! Иди назад, смотри, там есть места!” Asta el se refera la acele 4 locuri din spate, care permanent sunt ocupate de 3 persoane. Eu unde sa ma mai vâr?

Dar mai ales pe asa timp afara. E imposibil sa mai iesi cu pantofii curati dupa ce te primbli cu aceste microbusuri. Si nimeni nu zice nimic. La toti le place. Toti continua sa se urce in “rutiere” chiar daca cineva sta deja cu fundul pe fereastra din fata, nemaivorbind de cele douăzeci şi cinci de funduri afisate pe partea dreapta, ca sa aiba ce admira cei ce se bucura de primblarile pe jos.

P.S. nu cred ca voi reusi astazi sa vin la off-ul lui Alexandru Culiuc. Dar incerc sa ajung :)